Introducere: Tratamentul chirurgical al apendicitei rămâne tratamentul standard, dar multe cazuri răspund la tratament conservator. Scopul nostru este de a clarifica caracteristicile clinice, de laborator şi imagistice pentru cazurile fără complicaţii, tratate conservator fără recidive. Metodă: 105 pacienţi adulţi (66 femei şi 39 bărbaţi) cu apendicită acută fără complicaţii. S-a înregistrat durata simptomelor, examinarea clinică abdominală, temperatura, markerii inflamatori, rezultatele studiilor imagistice şi tratamentul în timpul spitalizării. Nici unul din pacienţi nu a avut episoade precedente de apendicită. Rezultate: Durata simptomelor a fost între 2 ore -3 zile. Examinarea abdominală a fost compatibilă cu apendicita şi problemele au fost localizate în cadranul inferior drept. Majoritatea pacienţilor (85.7%) au fost afebrili sau cu febră joasă (<37.4°C). Toţi pacienţii au prezentat leucocitoză (între: 10.000-22.900 WBC/μL, în medie 14.370±2.900 WBC/μL), 3 pacienţi >20.000 WBC/μL. Toţi pacienţii au avut CRP ≥3.36 mg/l (în medie 46.8±40.5 mg/l), şi 3 >150 mg/l. S-a efectuat ecografie la 95 de pacienţi (în combinaţie cu ecografie transvaginală la 19 femei), cu confirmarea apendicitei acute în 91 de cazuri (91/95, 95.7%). În cazul rezultatelor neconcludente s-a efectuat CT (13 pacienţi) şi RMN la o pacientă însărcinată. Tratamentul conservator intraspitalicesc a durat 1-10 zile (depăşit cu 1-2 zile), şi a fost urmat de regresia clinică şi a rezultatelor de laborator. 27 de pacienţi internaţi în ambulator au urmat un tratament cu antibiotic şi au fost externaţi. Concluzii: Pacienţii tineri cu apendicită acută fără complicaţii şi cu simptome de scurtă durată, fără boli rare, sunt candidaţi pentru tratament conservator. Diagnosticul apendicitei acute fără complicaţii se bazează pe combinarea semnelor clinice, markeri inflamatori pozitivi şi examinare imagistică, excluzând cazurile cu complicaţii, peritonită generalizată şi sepsis. Inflamaţia pare a fi autolimitată, în timp ce rolul antiinflamatoarelor rămâne neclar. Abrevieri: WBC = globule albe, CRP = proteina C-Reactivă, CT = Tomografie computerizată, RMN = rezonanţă magnetică
Acute appendicitis is the most common surgical disease presented in ED. Ongoing evidence in the literature, in the last 20 years, shows a lot of benefits in favor of conservative treatment. Despite that conservative treatment does not gain the correct position at the daily practice up to day. A large number of parameters related to acute appendicitis, present diversity in their appearance, so the final estimation of the disease may by unclear and the decision for treatment may be incorrect. We analyze these parameters, aiming to clarify their role in correct diagnosis and decision making on appropriate treatment. In the present study a review of the literature is performed, regarding the etiology, pathology, clinical presentation, laboratory, and imaging data of acute appendicitis. The collection and correct estimation of these parameters, is the key for the correct diagnosis of acute appendicitis. Complicated or uncomplicated cases should be diagnosed preoperatively. The next step is the appropriate treatment, conservative or by surgery. At the present time, excluding generalized peritonitis and sepsis, the majority of patients with uncomplicated acute appendicitis and selected complicated cases can by treated successfully by conservative treatment. The majority of patients do not benefit from appendectomy.
scite is a Brooklyn-based organization that helps researchers better discover and understand research articles through Smart Citations–citations that display the context of the citation and describe whether the article provides supporting or contrasting evidence. scite is used by students and researchers from around the world and is funded in part by the National Science Foundation and the National Institute on Drug Abuse of the National Institutes of Health.