Context: Ocluzia intestinală de cauză malignă este o complicaţie frecventă la pacienţii cu cancer în stadii avansate. Prognosticul este slab, cu o rată medie de supravieţuire mai mică de 3 luni. Tratamentul clinic, procedurile endoscopice sau chirurgicale sunt opţiuni pentru managementul obstrucţiei intestinale maligne. Nu există o strategie de management general acceptată. Obiective: Evaluarea factorilor de prognostic ai pacienţilor cu obstrucţie intestinală malignă care au fost supuşi unui tratament chirurgical. Metode: A fost efectuată o analiză retrospectivă incluzând pacienţii unei singure instituţii medicale, cu diagnostic de obstrucţie intestinală malignă. Au fost evaluate datele demografice, perioada de internare, complicaţiile postoperatorii şi supravieţuirea globală. Regresia logistică a fost utilizată pentru evaluarea factorilor prognostici asociaţi. Rezultate: Două sute treizeci şi trei de intervenţii chirurgicale au fost efectuate datorită suspiciunii de obstrucţie intestinală malignă pe o perioadă de şapte ani. Acest diagnostic a fost confirmat în cazul a 210 intervenţii chirurgicale (90,1%). Principalele cauze ale obstrucţiei maligne au fost cancerul colorectal (49,5%) şi cancerul ginecologic (21,9%). Rata complicaţiilor severe a fost de 11,42%. Rata mortalităţii intraspitaliceşti a fost de 40,95% (interval de încredere 95%: 34,16-47,74%). Deficienţa funcţională, ureea serică crescută şi nivelurile scăzute de albumină au fost asociate cu o rată mai mare a mortalităţii. Concluzie: Obstrucţia intestinală malignă implică prognostic slab, cu o rată ridicată a mortalităţii intraspitaliceşti şi complicaţii postoperatorii severe. Decizia privind gestionarea obstrucţiei intestinale maligne trebuie să fie multimodală şi individualizată, în funcţie de factorii de prognostic individuali.