Mălăiești Roman Fort is one of those forts abandoned by the Roman Army at the beginning of Hadrian’s reign. This reference site has only a very short term occupation between 102 and 118 AD. The research results presented here are based on the processing of the latest geophysical surveys of the site. The measurements were carried out with a 5-probe fluxgate gradiometer. The interpretation of the results was carried out in a comparative way with the research results of the last century (C. Zagoriț’ plan) and also with the results of the recent excavations. The results of the surveys contribute to a better understanding of the internal planning of the Mălăieşti fort. Mainly it is about the structure and configuration of the earthen wall along with the double defense trench system. Our results confirm a part of the visual observations made by C. Zagoriț before World War Two. Based on the dimensions of the fort (160 × 180 m) and on the number (24) and size of the barracks, it can be concluded that either a cohors milliaria peditata or an ala quingenaria, at full strength, was quartered at Mălăieşti.
Această lucrare este un raport preliminar al celor mai recente rezultate ale cercetărilor pluridisciplinare efectuate în castrele de pe cursul mijlociu și inferior al Oltului, cuprinse între Hoghiz și Dunăre, așa-numitul limes Alutanus. Scopul acestei treceri în revistă este actualizarea informațiilor referitoare la aceste fortificații într-o manieră asemănătoare rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. Cele mai recente rapoarte de sinteză pentru acest sector de frontieră romană au fost publicate în urmă cu peste două decenii în volumul Congresului Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău, în 1997. Intenția autorilor este ca prin acest raport să fie prezentate cele mai noi date obținute în cadrul Programului Național LIMES. Potrivit planului de acțiune al programului, identificarea monumentelor a fost realizată prin colectarea datelor pe teren prin periegheze, măsurători topografice și înregistrări prin zboruri cu drona (fotografii ortografice, oblice și filmări), coroborate apoi de informațiile disponibile în arhive la momentul respectiv. Cercetările s-au concentrat asupra fortificațiilor și a zonelor adiacente. Studiul efectuat încearcă să arate valorea acestor situri în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Săpături pe frontieră, în vreme de pandemie. Cercetări arheologice în Pasul Bran.Zona din proximitatea satului Fundata -fostă graniță între regatul Român și Austro-Ungaria -din pasul Bran a intrat în atenție, la început, datorită oportunității de a intersecta, acolo, drumul roman al frontierei transaluntane. Analizând datele LiDAR au fost însă identificate ruine masive, care nu aveau legătură cu istoria antică, ci cu cea modernă, despre care nu existau nici un fel de informații istorice. A fost doar primul pas spre o cercetare de o complexitate de care rareori am avut parte, implicând cercetarea de arhivă, istoria modernă a pandemiilor și a măsurilor de carantină, povestea renașterii forțelor militare naționale, la jumătatea secolului al XIX-lea, cartografie, arheologia peisajului și săpătura de sondaj. Cercetările s-au desfășurat cu sprijinul financiar și logistic al proiectului HiLands, dedicat cercetării montane, dar și cu ajutorul oferit de prieteni cu specializări mai apropiate epocii, respectiv istorie militară modernă, arhitectură modernă sau arhivistică. Săpătura a intersectat o amenajare din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, reprezentând un punct de control vamal, care a funcționat, cu aproximație, între 1850-1880, care a preces mult mai cunoscutul punct de frontieră de la Giuvala, care a fost activ până la Primul Război Mondial. Doresc să cred că efortul de a finaliza această cercetare, cât și publicarea ei în periodicul Cercetări Arheologice, vor însemna începutul unei implicări arheologice mai directe în istoria recentă, care nu poate fi totdeauna mulțumitor înțeleasă doar cu uneltele consacrate ale istoriografiei moderne. Iar zona montană are multe situri care nu sunt deloc documentate.
Această lucrare 1 și-a propus să realizeze sinteza studiului materialului ceramic romano-bizantin din Dobrogea publicat de la Vasile Pârvan până în anul 2009, reflectând stadiul actual al publicării acestei categorii de material, reunind aproximativ 3000 de fragmente ceramice. Pornind de la această realitate, şi în lipsa analizelor de pastă, este clar că nu putem vorbi de concluzii definitive şi că acestea vor suferi modificări pe măsură ce vor fi publicate alte loturi ceramice. Prin publicarea concluziilor lucrării de doctorat Ceramica romană din secolul al VI-lea la Dunărea de Jos. Studiu statistic şi funcţional cu vedere specială asupra Dobrogei, aflată la rândul ei în curs de publicare, am dorit să facilităm accesul online la baza de date care a constituit suportul demersului în cauză: (http:// cercetariarheologice.ro/materials/ca28.2.13/CEROM.zip).
Această lucrare este un raport de prezentare al ultimelor cercetări întreprinse asupra unor presupuse fortificații romane din regiunea Muntenia. Scopul acestei analize este de a actualiza informațiile despre aceste fortificații care erau situate între provinciile Moesia Inferior și Dacia. Cercetările de teren din Muntenia sunt incomplete, iar numărul fortificațiilor romane din această regiune este încă necunoscut. În timpul cercetărilor recente, au fost descoperite noi informații arheologice, ceea ce face oportună o revenire asupra unor discuții privind fortificațiile temporare romane -castra aestiva. Incintele prezentate au fost identificate prin colectarea de date de teren, măsurători, fotografii din dronă, fotografii aeriene și imagini din satelit, care au fost apoi coroborate cu informațiile disponibile la acel moment în arhive.
scite is a Brooklyn-based organization that helps researchers better discover and understand research articles through Smart Citations–citations that display the context of the citation and describe whether the article provides supporting or contrasting evidence. scite is used by students and researchers from around the world and is funded in part by the National Science Foundation and the National Institute on Drug Abuse of the National Institutes of Health.
hi@scite.ai
10624 S. Eastern Ave., Ste. A-614
Henderson, NV 89052, USA
Copyright © 2024 scite LLC. All rights reserved.
Made with 💙 for researchers
Part of the Research Solutions Family.