Take-down policy If you believe that this document breaches copyright please contact us providing details, and we will remove access to the work immediately and investigate your claim.

Scop:Scopul studiului a fost stabilirea evaluarea corelațiilor dintre febră, analizele de laborator și prescrip-ția de antibiotice.Metodă:Am efectuat un studiu prospectiv pe perioada unui an, incluzând copiii diagnosticați cu convulsii febrile.Rezultate:Am inclus 70 de copii care s-au prezentat cu convulsii febrile la Spitalul Clinic de Copii din Brașov, cu o vârstă medie de 4,32 de ani, 56,2% provenind din mediul urban. 42% au avut leucocite sub 12000/mm3, 24% au avut leucocite peste 15000/mm3. 78,26% au avut o proteină C Reactivă (CRP) sub 1 mg/dl, iar 70,58% au avut o viteză de sedimentare a hematiilor sub 10 mm/h. Culturile au fost pozitive la 1,42% dintre pacienți. Un procent de 54,27 a primit monoterapie, iar restul biterapie cu antibiotice.Concluzie:Convulsiile febrile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare în serviciul de urgență. Majoritatea convulsiilor febrile nu sunt de etiologie bacteriană. Există o prescripție excesivă de antibioti-ce pentru convulsiile febrile.

Malnutriția și sindromul de malabsorbție, având prevalența în scădere, rămâne o adevărată provocare pentru cadrele medicale, datorită spectrului larg etiologic și simptomatologiei foarte diverse. La 80-90% dintre cazuri nu se găsește o cauză organică, impactul psihosocial având o importanță majoră în dezvoltarea malnutriției. Pacienții respectivi suferă multiple spitalizări în vederea elucidării diagnosticului etiologic, însă de cele mai multe ori se clarifică prezența factorilor familiari -neglijență, dificultăți parentale. Prezentăm două cazuri clinice cu malnutriție protein-energetică la doi frați, cu manifestări clinice grave, sugerând prezența unei afecțiuni organice severe.În urma investigațiilor se dovedește ca prezența concomitentă a mai multor factori poate să conducă la apariția sindromului de malabsorbție și malnutriției, fără a fi prezent o cauză organică severă

No abstract

Congenital ichthyosis, a continuous challenge for the medical practitioner, represents a skin keratinization disorder and also a persistence of skin desquamation. There are many clinical forms, but the most common is ichthyosis Vulgaris. We would like to present two clinical cases that were admitted to Children's Clinic Hospital in 2020 and that had different clinical evolutions. Both infants had complications regarding skin infection, enterocolitis, malnutrition, and dehydration. Nevertheless, it is known that congenital ichthyosis represents a significant cause of morbidity and mortality among children and that it has a major impact on the quality of life, both of the patients and their family members. Rezumat Ihtioza congenitală, o provocare de actualitate pentru medicul clinician, reprezintă un grup heterogen de boli, caracterizat prin descuamare tegumentară persistentă și prezenta hiperkeratozei, existând sub mai multe forme, cea mai comună fiind ihtioza vulgaris (forma autozomal semi-dominantă). În actualul articol dorim să prezentăm două cazuri clinice, care s-au internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, în anul 2020. Sugarii internați au avut evoluții diferite, confruntându-se cu complicații legate de funcția de barieră a pielii afectate, cum ar fi deshidratarea și infecția tegumentară. Mai mult, ambii sugari au avut un grad de malnutriție dobândită și enterocolită cu Rotavirus. Reținem că ihtioza reprezintă o cauză de morbiditate și mortalitate semnificativă, având un impact semnificativ atât asupra calității vieții pacienților, cât și asupra familiilor acestora.