The aim of the present study was to explore the correlation between the land-use/land cover change and the flash-flood potential changes in Zăbala catchment (Romania) between 1989 and 2019. In this regard, the efficiency of GIS, remote sensing and machine learning techniques in detecting spatial patterns of the relationship between the two variables was tested. The paper elaborated upon an answer to the increase in flash flooding frequency across the study area and across the earth due to the occurred land-use/land-cover changes, as well as due to the present climate change, which determined the multiplication of extreme meteorological phenomena. In order to reach the above-mentioned purpose, two land-uses/land-covers (for 1989 and 2019) were obtained using Landsat image processing and were included in a relative evolution indicator (total relative difference-synthetic dynamic land-use index), aggregated at a grid-cell level of 1 km2. The assessment of runoff potential was made with a multilayer perceptron (MLP) neural network, which was trained for 1989 and 2019 with the help of 10 flash-flood predictors, 127 flash-flood locations, and 127 non-flash-flood locations. For the year 1989, the high and very high surface runoff potential covered around 34% of the study area, while for 2019, the same values accounted for approximately 46%. The MLP models performed very well, the area under curve (AUC) values being higher than 0.837. Finally, the land-use/land-cover change indicator, as well as the relative evolution of the flash flood potential index, was included in a geographically weighted regression (GWR). The results of the GWR highlights that high values of the Pearson coefficient (r) occupied around 17.4% of the study area. Therefore, in these areas of the Zăbala river catchment, the land-use/land-cover changes were highly correlated with the changes that occurred in flash-flood potential.

No abstract

L’hypothèse centrale du présent article est que la résilience dynamique des territoires postsocialistes repose avant tout sur la temporalité et le contenu des stratégies déployées par les acteurs locaux. Sur la base de trois études de cas extensives réalisées au plan longitudinal, l’article reconstitue les trajectoires de restructuration économique des trois métropoles régionales de Roumanie – Timișoara, Cluj-Napoca et Iași. L’analyse comparative des trois cas valide l’hypothèse : une mobilisation proactive et synchrone d’acteurs de la triple-hélice (État-Entreprises-Recherche) est essentielle pour la création et le renforcement d’un nouveau sentier de développement, mais ce dernier est également dépendant des capacités et des atouts locaux différenciés au sein du territoire. L’article montre que la continuité dans le temps d’une attitude proactive de la part de toutes les catégories d’acteurs est essentielle.

No abstract

The investment in communication technologies has become increasingly prominent in cities, as they face a considerable pressure to become “smarter”. Connected technologies are able to collect and analyze data in real time, leading to predictive and adaptive decisions. However, being smart(er) does not necessary mean being more resilient; in fact, using sophisticated technologies may have some drawbacks that diminish the general resilience capacity of cities. The present paper aims to explore the relationship between resilience and smart city initiatives. The number of smart city projects is therefore firstly correlated with the resilience capacity (built on three dimensions: economic, socio-demographic, and environmental), then to the outcome resilience (calculated as the recovery following the recent economic crisis). The results show a clear connection between the most socially resilient cities, the share of employment in tertiary activities, and the implementation of smart city projects.

No abstract

Fascinantă încă din primele pagini, cartea « Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor » atrage cititorul, atât la nivel de formă -prin meșteșugirea atentă a frazelor și înlănțuirea acestora într-un discurs captivant, cât și la nivel de conținut -prin baleiajul permanent între teoretic, empiric și discuție, toate centrate pe expunerea ineditului, mai curând decât pe o acoperire exhaustivă. Lucrarea este dificil de încadrat într-un anumit domeniu. În sine, ea este versiunea publicată a unei teze de doctorat (a doua din cariera autorului) în urbanism. Tema tezei însă (o lectură culturală și antropologică a piețelor publice ale orașelor din Europa), la fel ca și descrierile realizate de autor însuși și de referenții cărții, îi conferă o evidentă apartenență la antropologie.Oprindu-ne la autor, el este și un om de litere, editor de carte și cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București, cu o primă teză de doctorat în acest domeniu, abordând viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului XX.După lectura cărții de față, nu greșim cu nimic însă să afirmăm că ea poate fi considerată, în același timp, o lectură geografică asupra unor fenomene culturale și antropologice, în care geografia pare să fie adesea o cheie de interpretare a fenomenelor.Cartea se adresează nu doar studenților și specialiștilor din domeniile pe care le atinge (urbanism, litere, antropologie, istorie, geografie), ci și publicului intelectual larg, dornic de cunoaștere științifică în alte domenii. Informația este "ambalată" întrun discurs atractiv, relaxant, care lasă deseori impresia unui jurnal de călătorie, însoțit de un amplu album fotografic. Autorul se îngrijește astfel cu succes de transmiterea (și fixarea) informației spre un public vast, informație destul de consistentă și densă pentru a fi digerată de un asemenea public într-o altă formă.Cele trei părți, pe care le indică și autorul în introducerea cărții, au întindere total diferită și o înlănțuire atipică, modernă.Prima parte, cea mai voluminoasă (pp. 31-300), este o prezentare extensivă a patru studii de caz asupra unor piețe mai mult sau mai puțin cunoscute: Piața San

No abstract