Point of View as a Factor of Content

Abstract

No abstract.

O analiză semantică a vocii duale într-un stil literar

“…Abordările variate au condus la conceptualizări diferite ale DIL, ele vizînd fie caracteristicile sale lingvistice, fie funcțiile sale semantice sau pragmatice. Exceptînd însă contribuția lui Doron (1991) și Oltean (2003), nu s-a fost propus, pînă în momentul de față, o formalizare explicită a naturii duale a procedeului.…”

“…Dat fiind acest fapt, ne propunem să dăm seama de prezența acestui fenomen printr-un demers formalist, considerînd că acesta, prin concretețea demonstrației, poate aduce clarificări. Doron (1991) oferă, într-o relevantă contribuție în cadrul cadrul semanticii situaționale, prima reprezentare formală care semnalează dovezi ale perspectivei/vocii duale în DIL. Disociind punctul de vedere ca element constitutiv al conținutului de atitudine, ea argumentează că unele expresii deictice sau indexice se ancorează la situația de discurs-spre exemplu, pronumele la persoana întîi și a doua, vezi (11)-, unele sînt dependente de punctul de vedere sau de perspectivă-spre exemplu, demonstrativele, deictica temporală, vezi (12), din The Rainbow "Curcubeul" (Lawrence, 1934, p. 377)-, iar altele se pot ancora atît la situația discursului cît și la perspectiva înfățișată-spre exemplu, pronumele la persoana a treia, timpurile verbale; vezi (13), din The Rainbow "Curcubeul" (Lawrence, 1934, p. 350 her "ea", "ei"-Ursula) în prima propoziție este distinctă de locutor (naratorul), pronumele ancorîndu-se la situația de discurs; la fel se întîmplă și în cazul timpului verbal-past tense "trecut"-, care se ancorează la prezentul relatării.…”

“…Pornind de la această ultimă categorie de expresii deictice (acelea care se ancorează atît la situația de discurs cît și la perspectivă), Doron (1991) constată că pronumele la persoana a treia care funcționează ca subiecte ale stărilor de conștiință reprezentate de DIL conțin o informație suplimentară referitoare la gen (vezi her în (13b)-feminin, în exemplul propus) și argumentează că o asemenea informație nu poate fi pusă pe seama protagonistului/protagonistei, deoarece ea este evidentă pentru protagonist și, în consecință, ar fi trivială; referirea la sine s-ar face, într-un asemenea caz, printr-un pronume la persoana întîi, "eu" (în exemplul (13b), supra, ar fi vorba de my applications "cererile mele", nu de her applications "cererile ei"). Pronumele în discuție sînt, așadar, mai informative decît I "eu", conchide ea (p. 59) și consideră acest fapt drept dovadă a caracterului "dual" al DIL, deoarece în timp ce vocea personajului "emană" din "punctul de vedere", vocea naratorului, pe seama căreia trebuie pus tipul de informație în discuție, "emană din situația de discurs" (p. 60) (t.n., Ș.O.…”

A semantic analysis of dual voice in a literary style

“…Given this controversy, a formalization of the dual voice would be welcome, since it would contribute to the settling of the dispute by clarity and simplicity. Doron (1991) is the first to suggest an explicit formulation of this phenomenon, in a relevant contribution from the point of view of situational semantics. Dissociating point of view as a factor of content from attitude, she argues that some deictic or indexical expressions are sensitive to the discourse situation-e.g., first-and second-person pronouns, see (11)-, some depend on the point of view or perspective-e.g., demonstratives, temporal deictics; see (12)-, from The Rainbow (Lawrence, 1934, p. 377]), while others are sensitive to both discourse situation and point of view-e.g., third person pronouns, tense; see (13), from The Rainbow (Lawrence, 1934, p. 350).…”

“…Various approaches have led to limited accounts of FID, addressing either its linguistic characteristics, or its semantic and pragmatic functions, but except for Doron (1991) and Oltean (2003) they have not given an explicit formulation of its dual nature.…”