The present paper discusses preliminary data on population characteristics and ecology of the meadow viper Vipera ursinii in the Romanian Danube Delta. Using line transects and the Distance software, the size of the studied population was estimated at 321 (95% confidence interval: 166-618) individuals on a 62 ha area. The sex-ratio of the population was close to 1:1 and juvenile specimens were well represented. Half of the captured adult females were gravid, possibly indicating a more than annual reproductive cycle. Analysis of sexual dimorphism of 12 morphometric traits indicated significant differences only in tail length and height. No significant relationships were detected between the size, sex, age or reproductive status and the thermal ecology of the vipers. Microhabitat selection and activity patterns varied with age, sex and reproductive status and are probably linked to an onthogenetic shift in feeding ecology and to behavioral differences between reproductive and non-reproductive females.
Despre articolCuvinte-cheie: lexematică nomenclatură denumiri populare de plante Rezumat Acest articol are drept scop investigarea statutului nomenclaturii populare a plantelor din perspectiva lexematicii, teorie dezvoltată de către Eugeniu Coșeriu. Lingvistul consideră că terminologiile (populare și științifice) sînt simple clasificări obiective şi convenţionale subsumate ordinii realităţii. Ele fac parte din lexicul nestructurat, nu din cel structurat. Pe baza materialului pus la dispoziție de surse diverse (dicționare etnobotanice, enciclopedii, lucrări în care au fost consemnate fitonime strînse de pe teritoriul țării), se stabilesc caracteristicile care încadrează această nomenclatură în lexicul nestructurat și cele care o încadrează în lexicul structurat. Concluzia, după consultarea surselor, este că termenii fitonimici populari se află la granița dintre limbajul comun și cel științific. Preliminarii. Terminologia din perspectiva lexematiciiConcepţia lui E. Coşeriu despre terminologie este prezentată în două dintre lucrările sale: Principios de semántica estructural şi Palabras, cosas y términos (v. și Florescu, 2011). Prima dintre lucrări este alcătuită dintr-o serie de studii care au drept scop prezentarea sistematică a problemelor referitoare la structurarea lexicului. Între acestea se află studiul Introducción al estudio estructural del léxico, care prezintă distincţiile făcute de E. Coşeriu pentru analiza structurală a lexicului. Distincțiile coșeriene sînt: cuvinte şi lucruri, limbaj primar şi metalimbaj, sincronie şi diacronie, tehnica discursului şi discursul repetat, arhitectura şi structura limbii, sistem şi normă a limbii, relaţia de desemnare şi relaţia de semnificare. Prima dintre aceste distincţii, cea dintre cuvinte şi lucruri, este cea care tratează problema terminologiilor. Autorul afirmă tranşant că terminologiile nu sînt decît "simples ‹nomenclaturas› enumerativas que corresponden a delimitaciones en los objetos" (Coseriu, 1986, p. 96). Astfel, se separă lexicul comun / uzual / structurabil care cuprinde cuvinte de lexicul terminologic, care cuprinde termeni. Avînd în vedere această distincție, termenii (adică cuvintele care aparţin ştiinţei şi tehnicii / lexicului nestructurabil) şi cuvintele (care aparţin lexicului structurabil) sînt tratați ca unităţi lingvistice cu proprietăţi complementare. Prima diferenţă dintre termeni şi cuvinte este reprezentată de modul specific de structurare din cadrul fiecărei categorii. Termenii se referă la caracteristicile lucrurilor și sînt clasificări obiective ale realității. "Structurarea" lor nu corespunde normelor limbajului, ci exigenţelor din cadrul tehnicii şi ştiinţelor, se schimbă în funcție de progresul ştiinţei şi tehnicii, şi nu depinde de schimbarea lingvistică. Cunoașterea semnificaților este direct proporțională cu cunoașterea științelor care îi utilizează și nu ține de cunoașterea limbii (v. și Vascenco, 1975, p. 14-15). La polul opus se află cuvintele. Acestea fac parte din lexicul uzual. În consecință, cuvintele sînt dependente de nor...
This article aims to investigate the status of folk botanical nomenclature from the perspective of the lexematic theory, a theory developed by Eugeniu Coseriu. The linguist believes that terminologies (folk and scientific) represent objective and conventional classifications that fall under the order of reality. They are a part of the non-structured lexis and not a part of the structured one. The features that situate this nomenclature in the non-structured lexis and ones that situate it in the structured lexis are established on the basis of the material made available by various sources (dictionaries, encyclopaedias, different works containing plant names form our country). After the consultation of the sources, the conclusion is that folk plant names are situated at the border line between common language and scientific terminology.
scite is a Brooklyn-based organization that helps researchers better discover and understand research articles through Smart Citations–citations that display the context of the citation and describe whether the article provides supporting or contrasting evidence. scite is used by students and researchers from around the world and is funded in part by the National Science Foundation and the National Institute on Drug Abuse of the National Institutes of Health.
hi@scite.ai
10624 S. Eastern Ave., Ste. A-614
Henderson, NV 89052, USA
Copyright © 2024 scite LLC. All rights reserved.
Made with 💙 for researchers
Part of the Research Solutions Family.