Introducere: Chirurgia colorectală la pacientul cirotic a reprezentat dintotdeauna un subiect controversat, având indicaţii limitate. Însă, aşa cum şi studiul îşi propune să demonstreze, evaluarea atentă a factorilor de risc poate să extindă aceste indicaţii. Pacienţi şi metodă: În perioada ianuarie 2011-ianuarie 2016, în Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, au fost operaţi 68 de pacienţi cu cancer colorectal şi ciroza hepatică. Lotul a fost comparat cu 136 de pacienţi cu neoplasm de colon sau rect, însă fără suferinţă hepatică. În acest sens au fost evaluaţi factorii de risc, morbiditatea şi mortalitatea. Rezultate: Factori de risc specifici precum stadiul afecţiunii hepatice (scorul Child, MELD), etiologia bolii, gradul de hipoalbuminemie şi prezenţa ascitei, precum şi vârsta pacienţilor influenţează evoluţia postoperatorie. Rata de reintervenţie a fost mai mare în grupul cirotic fiind influenţată de tipul operaţiei, metoda de abord şi nivelul de urgenţă (10.2% vs. 5.1%). Morbiditatea înregistrată în grupul pacienţilor cirotici a fost mai mare faţă de lotul martor 47.1% vs. 27.9% (p=0.035); aceeaşi tentinţă a fost observată şi în cazul mortalităţii 5.9% vs. 2.2%. (p=0.2). Pacienţii din grupul Child C au înregistrat procente mari de morbiditate şi mortalitate, 75 % respectiv 50%. Concluzie: Pacienţii cu ciroză Child A pot fi trataţi chirurgical, fără riscuri adiţionale faţă de populaţia generală. Grupul Child B necesită evaluare preoperatorie atentă, iar cei din Child C vor fi abordaţi mai degrabă conservator.

No abstract

No abstract

RezumatChirurgia colorectalã minimal invazivã prezintã numeroase avantaje în ceea ce priveşte morbiditatea, abordul laparoscopic utilizat în cazul repunerilor în tranzit dupã Hartmann îmbunãtãţind rata de repunere şi evoluţia postoperatorie. A fost analizatã baza de date a Institutului Clinic Fundeni, Departamentul de Chirurgie Generalã, fiind selectate cazurile de refacere a continuitãţii intestinale utilizând laparoscopia. Au fost identificate nouã cazuri, cu vârsta medianã de 63 de ani, cu o medie a BMI-ului de 29, dintre care trei pacienţi operaţi iniţial deschis. Timpul operator mediu a fost de 223 de minute şi nu au necesitat ileostomie de protecţie. Nu au fost raportate cazuri de dehiscenţã de anastomozã. Abordul laparoscopic rãmâne o alternativã fezabilã pentru repunerea în tranzit dupã operaţia Hartmann, luând în considerare experienţa echipei chirurgicale şi particularitaţile pacientului. Sunt necesare studii suplimentare pe loturi mai mari pentru a stabili clar avantajele acestui abord. AbstractMinimally invasive colorectal surgery showed multiple advantages in terms of morbidity, surgeons applied this approach to Hartmann reversal considering improving the reversal rate and postoperative

Purpose Incidence, risk factors, and clinical consequences of pancreatic fistula (POPF) after D1+/D2 radical gastrectomy have not been well investigated in Western patients, particularly those from Eastern Europe. Materials and Methods A total of 358 D1+/D2 radical gastrectomies were performed by surgeons with high caseloads in a single surgical center from 2002 to 2017. A retrospective analysis of data that were prospectively gathered in an electronic database was performed. POPF was defined and graded according to the International Study Group for Pancreatic Surgery (ISGPS) criteria. Uni- and multivariate analyses were performed to identify potential predictors of POPF. Additionally, the impact of POPF on early complications and long-term outcomes were investigated. Results POPF was observed in 20 patients (5.6%), according to the updated ISGPS grading system. Cardiovascular comorbidities emerged as the single independent predictor of POPF formation (risk ratio, 3.051; 95% confidence interval, 1.161–8.019; P=0.024). POPF occurrence was associated with statistically significant increased rates of postoperative hemorrhage requiring re-laparotomy (P=0.029), anastomotic leak (P=0.002), 90-day mortality (P=0.036), and prolonged hospital stay (P<0.001). The long-term survival of patients with gastric adenocarcinoma was not affected by POPF (P=0.661). Conclusions In this large series of Eastern European patients, the clinically relevant rate of POPF after D1+/D2 radical gastrectomy was low. The presence of co-existing cardiovascular disease favored the occurrence of POPF and was associated with an increased risk of postoperative bleeding, anastomotic leak, 90-day mortality, and prolonged hospital stay. POPF was not found to affect the long-term survival of patients with gastric adenocarcinoma.