Proximal and Distal Humerus Fractures in a Patient with Chronic Inflammatory Joint Disease Undergoing Biologic Therapy

Abstract

Bone changes occurring in people with rheumatoid arthritis increase the incidence of fractures in these patients. In the complex fractures of the 3-part proximal humerus, the treatment of choice is represented by open reduction and osteosynthesis. Because of the important role of the distal portion of the humerus in the elbow joint, fi rm osteosynthesis with angularly blocked implants provides a superior biomechanics and stability in the treatment of complex fractures even in the elderly with a diminished bone stock due to osteoporosis. The preliminary diagnosis was established following simple radiographs. Establishing the diagnosis required computerized tomography and three-dimensional elbow reconstruction. Surgery was performed following the analysis of the imaging data, practicing the fi rst step of reduction and osteosynthesis by the MIPO technique of the proximal humerus fracture, subsequent reduction and osteosynthesis of the distal humerus fracture, the defective bone was fi lled with artifi cial bone graft, and the osteosynthesis of the osteotomized olecan. Reduced soft tissue damage, reduced postoperative pain, reduced functional impairment, and axillary nerve protection confer superiority to osteosynthesis through the mini-invasive approach (MIPO) versus the transdeltoid approach. RezumatModifi cările ososase ce apar la persoanele cu poliartrită reumatoidă cresc incidenţa fracturilor la acești pacienţi. În fracturile complexe ale humerusului proximal cu 3 fragmente, tratamentul de elecţie este reprezentat de reducerea deschisă și osteosinteză. Datorită rolului important al porţiunii distale a humerusului, în cadrul articulaţiei cotului, osteosinteza fermă prin plăci blocate premulate, angular stabile, oferă o biomecanică și o stabilitate superioară în tratamentul fracturilor complexe chiar și la persoanele în vârstă, cu un stoc osos diminuat din cauza osteoporozei. Diagnosticul preliminar a fost stabilit în urma efectuării radiografi ilor simple. Stabilirea diagnosticului a impus efectuarea unei tomografi i computerizate și o reconstrucţie tridimensională a cotului. Intervenţia chirurgicală a fost efectuată în urma analizei datelor imagistice, practicându-se în primă etapă reducere și osteosinteză prin tehnica MIPO a fracturii de humerus proximal, ulterior reducerea și osteosinteza fracturii de humerus distal, plombajul defectului osos cu substituent și hobanajul olecranului osteotomizat. Lezarea redusă a ţesuturilor moi, reducerea durerii postoperator, diminuarea gradului de insufi cienţă funcţională și protejarea nervului axilar conferă superioritate osteosintezei prin abordul miniminvaziv (MIPO) faţă de abordul transdeltoidian. Cuvinte cheie: MIPO, reconstrucţie 3D tomografi e computerizată, poliartrită reumatoidă, fractura humerus proximal, fractură humerus distal CASE REPORT