Deciduosis of the appendix: a rare cause of acute abdomen during pregnancy: a case report

Abstract

Appendectomy is the most common non-obstetric surgical intervention in pregnant patients. In rare cases, deciduosis can develop during pregnancy in the appendix and cause inflammation through appendiceal occlusion by ectopic decidua tissue. We report a 28-year-old woman at 32 weeks of pregnancy, who presented at the emergency room with the diagnosis of an acute appendicitis. After successful appendectomy and histopathological examination of the appendectomy specimen, a diagnosis of appendiceal deciduosis with acute appendicitis was established. Here, we discuss the origin of appendiceal deciduosis, as well as its clinical and histopathological presentation.

"Ectopic decidua of the appendix "

“…Conform datelor literaturii de specialitate, pe măsură ce endometriul crește în primul trimestru de sarcină ca răspuns la majorarea treptată a progesteronului, decidua ectopică răspunde în același mod și poate duce la ocluzia lumenului apendicelui, prin compresia extrinsecă a lumenului apendicular [1,4,6,52]. De asemenea în apariția acestui fenomen au rol și factorii umorali, deoarece decidua conține concentrații mari de prostaglandine care acționează ca un stimulator puternic muscular, secreția excesivă de fosfatază acidă microzomală de către celulele deciduale ar putea crește sinteza de prostaglandine, determinând contractarea peretelui muscular al apendicelui [4,53]. Silvestri MT et al [15] a descris apariția semnelor de apendicita acută în rezultatul formării polipului decidual intraluminal al apendicelui vermiform.…”

“…Aspectul diagnostic. Datorită lipsei semnului patognomonic al EDA și rarității patologiei detectarea diagnosticului preoperator este dificilă [1,2,4,6,11,12]. Evaluarea testelor de laborator de rutină prezintă limite normale și nu poate distinge invaginarea de alte cauze ale patologiei abdominale [1,2,6].…”

“…Fiziologic aceste modificări au loc la nivelul endometrului asociate cu implantarea unui blastocist, prin urmare, această structură va deveni "partea uterină a placentei" și va asigura fluxul sanguin pe parcursul sarcinii [10,20]. Ectopia deciduală (ED) este definită drept prin aglomerare de celule deciduale, analoge cu cele ale caducei, localizate în afara endometrului [1][2][3][4][5][6][7][8][9][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20], menționată în premieră de către Walker în 1887 [19]. Conform Kaneko M et al [2], ectopia deciduală glandulară este subclasificată ca endometrioză decidualizată, în timp ce, ED fără glande se menționează ca deciduoză.…”

“…Faptul că ED se rezolvă după finisarea stimulării hormonale susține această teorie. O altă teorie este dezvoltarea celulelor deciduale "de novo" [4,21,46]. Conform datelor literaturii de specialitate în procesul de ontogeneză stroma endometrială și stroma subseroasă a cavității abdominale au origine tisulară comună, cum ar fi celomul intraembrionar [11,20,47,48].…”

“…Conform Buttner et al [24], decidua ectopică este un fenomen fiziologic deoarece țesutul decidualizat a fost depistat la 100% din biopsiile de epiploon la 60 de femei care au avut o cezariană, cu confirmarea microscopică afectării în 97% de cazuri, iar în 3% la descrierea macroscopică. În cele din urmă, o altă posibilă explicație pentru decidualizare ar fi prezența endometriozei subiacente care duce la apariția ED în timpul sarcinii [4]. Cu toate acestea, relația cu endometrioza este incertă [49].…”