Coverage Techniques in a Crush Syndrome Case with Extended Soft-Tissue Defect of the Shank

Abstract

Case ReportOpen Access Keywords: Lower limb trauma; Crush syndrome; Soft-tissue defect;Muscle transposition flap IntroducereTraumatismele de strivire la nivelul extremităților, chiar dacă nu implică organele vitale, pot pune viaţa în pericol. "Crush syndrome" reprezintă manifestarea sistemică a distrugerii celulelor musculare şi eliberării conţinutului acestora în circulaţie, ducând la dereglarea metabolismului şi leziuni renale acute [1]. După reanimarea unui pacient cu o astfel de patologie, rămâne problema reconstrucţiei locale a defectului restant. Defectele de părţi moi cu expunere osoasă la nivelul gambei, în special cele pretibiale, rămân o provocare pentru chirurg, punând probleme în alegerea soluţiei chirurgicale optime de acoperire. Dificultatea este dată de mobilitatea redusă tegumentară a acestei regiuni şi de numărul redus de lambouri locoregionale (musculare, fasciocutanate) disponibile. De multe ori chirurgul este nevoit să apeleze la tehnici mult mai complexe de acoperire, cum ar fi lambourile perforante sau transferul liber microchirurgical [2]. Prezentare de cazPrezentăm cazul unui pacient F.I., 32 ani, fără antecedente heredocolaterale şi personale semnificative, fumător cronic, internat în regim de urgenţă, acesta fiind victima unui traumatism major prin strivire provocat de căderea unei greutăţi cu masa de 3 tone de la înălţimea de aproximativ 1 m pe gamba dreaptă a acestuia. Prezenţa sindromului de strivire ("crush syndrome") presupune instalarea în timp relativ scurt a devitalizării musculare şi edemului important al gambei însoţit de semne ale stării de şoc traumatic şi hemoragic, ceea ce impune tratarea pacientului în etape, de către o echipă mixtă alcătuită din medici de ATI, ortopezi şi chirurgi plasticieni.Prima etapă a fost reprezentată de primele 4 zile de internare ale pacientului în serviciul de ATI în vederea stabilizării hidroelectrolitice şi metabolice a acestuia şi prevenţia instalării complicaţiilor secundare stării de şoc. Examenul radiografic efectuat a evidenţiat prezenţa unei fracturi tip III C în 1/3 distală a gambei dreapte şi a unei fracturi de platou tibial extern drept. Examenul local al membrului pelvin drept a pus în evidenţă la inspecţie, după diminuarea edemului, atitudinea vicioasă a acestuia cu antepiciorul în varus, defect de părţi moi pe faţa anterointernă a gambei, cu expunerea marginii interne a tibialului anterior, a porţiunii externe a musculaturii din regiunea posterioară a gambei şi a tibiei pe toată lungimea sa cu vizualizarea focarului de fractură din 1/3 distală a gambei. Ţesuturile necrotice acopereau întreaga suprafaţă a defectului. S-a remarcat prezenţa multiplelor plăgi escoriate la nivelul regiunii posterioare a gambei şi coapsei, plagă transversală de 2 cm lungime la nivelul antepiciorului drept, sensibilitate normală şi puls prezent la pedioasă şi tibială posterioară. Mişcările din articulaţia genunchiului şi ale gleznei erau dureroase şi de amplitudine redusă. După reechilibrarea pacientului s-a intervenit chirurgical, practicându-se de către...