Cercetările arheologice de la Piua Petri (Oraşul de Floci), com. Giurgeni, jud. Ialomiţa

Abstract

Cele de a 11-a şi a 12-a campanii arheologice consecutive de la Oraşul de Floci s-au desfăşurat în anii 1985 şi 1986 în partea nord-eslică a aşezării urbane medievale, neaco perită de culturi cerealiere şi abia dezafectată de clădirile fostei AVICOLA, C.A.P. Giur, geni. în campania precedentă, dir anul 1984, cercetările surprinseseră în această zonăsub nivelurile aşezării urbane, un intens şi consistent nivel de locuire şi activitate umană aparţinînd civilizaţiei româneşti de tip Dridu, a cărui urmărire şi cercetare se impuneau cu prioritate, desigur în paralel cu investigarea pe mai departe a vestigiilor fostului centru urban medieval de pe vechiul curs al Ialomiţei. Au fost efectuate, în zona şi în perioada menţionată, şase secţiuni, dintre caro una (LVI) la nord de şoseaua naţională Ţăndărei -Giurgeni, pe locul fostelor clădiri ale Avicolei, iar celelalte cinci (LV şi LVII-LX), mai la nord şi paralele cu prima, către limita presupusă, nord-estelică a aşezării medievale urbane, pînă în apropierea canalului care delimitează la sud actuala orezârie. Iar dacă prima secţiune menţionată (LVI) nu a furnizat dale concludente, datorită multitudinii intervenţiilor recente care au distrus în acel Ioc majoritatea complexelor mai vechi, ea confirmînd, totuşi, prezenţa pe locul respectiv a necropolei nr. 2 din cuprinsul centrului urban medieval, a altor urme de vieţuire urbană identificate şi cercetate parţial în cam paniile anterioare celelalte secţiuni, efetualc mai Ia nord, au furnizat, in schimb, date şi observaţii extrem de preţioase privind atît cunoaşterea oraşului medieval, cît şi a civili zaţiei româneşti mai vechi de. tip Dridu.Astfel, în cuprinsul carourilor 12-15 ale secţiunilor paralele LV şi LVII, adînci mea de 0,55 m faţă de solul actual au fost identificate şi cercetate resturile unei locuinţe orăşeneşti de suprafaţă, cu pereţii din lemn, distrusă prin incendiul. Locuinţa avea di mensiunile de 7x3 m şi se compunea din două încăperi alăturate de 4x3m, şi, respectiv de 3x3 m. Deşi mult deterioarate de incendiu şi parţial dc lucrările agricole, resturile locuinţei s-au păstrat destul de bine, fiind marcate în teren de urmele şi chiar de resturile carbonizate ale bîrnclor talpă ale pereţilor şi de podeaua bine lutuită şi arsă păstrată pe aproape întreaga suprafaţă. Ca inventar deosebit locuinţa a avut două vase de lut întregibile ce conţineau seminţe carbonizate. Primul dintre ele, un urcior din pastă cenuşie de bună calitate şi decorat cu striuri paralele, conţinea seminţe de cereale, iar celălalt, o oală cu toartă dc dimensiuni mai mici şi incomplet păstrată, conţinea seminţe de legume. Analiza de laborator 2 a celor două categorii de resturi carbonizate a furnizat următoarele soiuri şi proporţii de cereale şi legume cultivate şi consumate de orăşenii de pe malurile Ialomiţei :-grîu (Triticum aestivum) = 0,5% -grîu (Triticum aestivo-compactum) = 23,8% -grîu (Triticum compactum) = 43,9% -grîu (Triticum durum) = 30,2%

Pipele de lut descoperite la Orașul de Floci, comuna Giurgeni, jud. Ialomița

“…Chiţescu el a/ii 1979; Chiţescu et a/ii 1981; Chiţescu et a/ii 1982;Chiţescu, Păunescu, Papasima 1983; …”