Câteva observații privind unele morminte de copii descoperite în necropola de la Caransebeș-Centru în anul 2017, pe baza analizelor antropologice și fizico-chimice

Abstract

Cercetările arheologice din orașul medieval Caransebeș, din afara ariei fortificate, au dus la descoperirea unui monument de cult și a necropolei aferente. Aceasta a fost precedată de un alt cimitir, datat în veacurile XI-XII. În biserică au fost cercetate mai multe cripte, iar în exteriorul său au fost trasate câteva casete în care erau morminte datate în secolele XIV-XVI. Săpătura a fost reluată în anul 2017, când au fost cercetate alte 35 de complexe funerare. În partea de sud a navei bisericii, a fost descoperită o grupare de morminte de înhumație deranjate, aparținătoare unor copii. Unul dintre acestea, anume M. 33/2017, a avut ca inventar funerar o monedă datată în veacul al XVI-lea, emisă în timpul domniei lui Ferdinand I (1526-1564) și resturi dintr-o țesătură. Acestea din urmă au fost identificate în spatele craniului, la câțiva centrimetri. Din ele s-au mai păstrat urme de culoare verde, provenite din procesul de oxidare pe oasele craniului. Lucrarea de faţă cuprinde studiile antropologic şi paleopatologic al scheletului de copil, descoperit în campania arheologică din anul 2017, în mormântul nr. 33 din Biserica Medievală din Caransebeş, jud. Caraş-Severin, datat în secolul al XVI-lea. Scheletul respectiv a aparţinut unei fetiţe în vârstă de 7 ani+24 luni. Inventarul său funerar ne sugerează provenienţa ei dintr-o familie bogată. Totuşi, după cum ne indică datele paleopatologice de pe oase, ea a decedat, foarte probabil, ca urmare a îmbolnăvirii sale de scorbut. Acesta este primul caz de scorbut documentat arheologic pe teritoriul României. Probele constând în principal din fragmente arheologice de material textil au fost analizate prin microscopie optică și spectrometrie cu fluorescență de raze X. Examinările prin microscopie optică au relevat faptul că este posibil ca bentița copilului să fi fost lucrată dintr-un material textil de mătase albastră pe care a fost aplicată o dantelă argintie lucrată cu două tipuri de fire metalice tip bandă metalică, mai subțiri (benzi înguste) și mai groase (benzi late), strâns înfășurate în S pe miez textil din mătase albă nevopsită, răsucită în S sau în Z. În urma analizelor XRF a rezultat că majoritatea firelor metalice au fost produse din alamă argintată, alama având un conținut mai mic de 20% de zinc în compoziție. În funcție de conținutul în zinc al firelor metalice se poate presupune ca bentița copilului este de secolul al XVI-lea, cunoscut fiind din literatura de specialitate că alamele cu zinc mai mare de 20% în compoziție încep să apară spre sfarșitul secolului al XVI-lea ca urmare a dezvoltării procesului de cementare a cuprului topit cu calamina, de abia spre sfârșitul secolului al XVII-lea începând să se producă alame cu conținut mai mare de 33% datorită utilizării unei noi metode de obținere a alamei prin alierea cuprului cu zincul metalic brut (speltering). Analizele fizico-chimice întăresc datarea mormântului în veacul al XVI-lea.